SPOLIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care spoliază; jefuitor. [Pron. -li-a-. / cf. fr. spoliateur]. Vezi definitia »

CORELATÓR s. m. element corelativ. (< germ. Korrelator) Vezi definitia »

SUSȚINĂTÓR, -OÁRE, susținători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține o povară, care sprijină o greutate. 2. S. m. și f. Fig. Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor. ♦ Spec. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. – Susține + suf. -ător (după fr. souteneur). Vezi definitia »

vâslitór (rar) s. m., pl. vâslitóri Vezi definitia »

SINCRONIZATÓR s.n. 1. Aparat cu care se pune în concordanță pelicula cinematografică care conține imaginea cu aceea care conține partea sonoră. 2. (Mec.) Dispozitiv care are rolul de a egaliza vitezele periferice ale pinioanelor cutiei de viteze, ușurând astfel schimbarea lină a vitezelor. [< sincroniza + -tor, după fr. synchroniseur]. Vezi definitia »