SIALOLÍT s.n. (Med.) Concrețiune salivară. [< fr. sialolithe, cf. gr. sialon – salivă, lithos – piatră]. Vezi definitia »

INCÍPIT s. n. notă la începutul manuscriselor antice și medievale, al incunabulelor și al unor cărți din sec. XVI, cuprinzând titlul scrierii și numele autorului. (< lat. /hic/ incipit, /aici/ începe) Vezi definitia »

COBALTÍT s. n. carbonat natural de cobalt. (< fr. cobaltite) Vezi definitia »

ASCUȚÍT², -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ◊ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți. Vezi definitia »

ALVANÍT, -Ă, s. m. și f., adj. v. arvanit. Vezi definitia »