FUNDÁȚIE, fundații, s. f. 1. Element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere a unei construcții, a unui utilaj, a unei mașini etc.; fundament, bază, temelie. ♦ (La pl.) Ramură a tehnicii care se ocupă cu proiectarea și cu executarea fundațiilor. 2. Strat de teren natural pe care se sprijină o construcție cu o bază foarte mare. 3. Instituție cu caracter obștesc căreia, pentru realizarea scopurilor sale, i se afectează un fond special; așezământ. ♦ Fond constituit pentru întreținerea unei activități de interes public. [Var.: fundațiúne s. f.] – Din fr. fondation, lat. fundatio, -onis. Vezi definitia »

OLFACTOLOGÍE s. f. studiul științific al olfacției. (< fr. olfactologie) Vezi definitia »

HELMINTOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază viermii paraziți și mijloacele de combatere a lor. – Din fr. helminthologie. Vezi definitia »

pomóșnie, pomóșnii, s.f. (reg.; la car și căruță) platforma de jos a acestora, alcătuită din scânduri; pod, pomostină. Vezi definitia »

EXOFTALMÍE, exoftalmii, s. f. Proeminență accentuată a globilor oculari în afara orbitelor, constituind un simptom al anumitor boli. – Din fr. exophtalmie. Vezi definitia »