GLADIATÓR s.m. Luptător (sclav) care lupta în arenele Romei antice cu alți luptători sau cu fiare sălbatice. [Pron. -di-a-. / < lat. gladiator]. Vezi definitia »

PLANIFICATÓR, -OÁRE, planificatori, -oare, adj. Care planifică. ♦ (Substantivat) Specialist în întocmirea planurilor de desfășurare a unor activități economice. – Planifica + suf. -tor. Vezi definitia »

BASCULATÓR s.n. Dispozitiv mecanic care servește la răsturnarea unei lăzi sau a unui vagonet pentru a-i goli conținutul. [< bascula + -tor, după fr. basculeur]. Vezi definitia »

ACROSPÓR s.m. (Biol.) Spor dezvoltat în extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor. [< fr. acrospore, cf. gr. akros – extrem, spora – sămânță]. Vezi definitia »

ANTICLÓR s. n. substanță care fixează clorul, la decolorarea pastei de celuloză sau a lânii. (< fr. antichlore) Vezi definitia »