IZOLÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care împiedică transmiterea căldurii, a umezelii, a curentului electric etc. dintr-un mediu (sau dintr-un corp) în altul. ◊ Limbă izolantă = limbă în care legătura dintre cuvinte este determinată de topică, de accent etc. [Cf. fr. isolant, it. isolante]. Vezi definitia »

AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță. – Fr. arrogant (lat. lit. arrogans, -ntis). Vezi definitia »

ANTIFORMÁNT s. m. (fon.) zonă de minimă energie, între doi formanți apropiați. (< fr. antiformant) Vezi definitia »

IMPENITÉNT, -Ă adj. (Rar) Nepocăit; care persistă în greșeală. [< fr. impénitent]. Vezi definitia »

SUBAMENDAMÉNT s. n. propunere de modificare a unui amendament. (după fr. sous-amendement) Vezi definitia »