DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. [< dezgusta + -tor]. Vezi definitia »

OFENSATÓR, -OÁRE adj. Insultător, jignitor, injurios; ofensant. [< ofensa + -tor]. Vezi definitia »

BRÂUȘÓR, brâușoare, s. n. Brâuleț. – Din brâu + suf. -(u)șor. Vezi definitia »

CRESCĂTÓR, -OÁRE, crescători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care crește. 2. S. m. și f. Persoană, întreprindere sau gospodărie care se ocupă cu creșterea animalelor. ♦ (Rar) Părinte adoptiv. – Crește + suf. -ător. Vezi definitia »

dor (dóruri), s. n. – 1. Durere, chin, mîhnire. – 2. Dorință înfrigurată, tristețe, nostalgie. – 3. Dragoste, pasiune, frămîntare sentimentală. – Mr., megl. dor. Lat. dolus (Pușcariu 542; Candrea-Dens., 526; REW 2727; Densusianu, GS, II, 2; Philippide, Principii, 61; Pascu, I, 78), cf. it. duolo, fr. deuil, sp. duelo, port. dó. Cipariu, Gram., 135 și Meyer, Alb. St., IV, 99, plecau în mod eronat de la lat. dolor. Este cuvînt general (ALR 243). – Der. dori, vb. (a tinde, a rîvni, a vrea); dorit, adj. (rîvnitor); dorință, s. f. (năzuință, dor, aspirație); doritor, adj. (care dorește); dornic, adj. (doritor); dornic, adj. (doritor); nedorit, adj. (care nu este dorit). Vezi definitia »