PROSTÍRE¹, prostiri, s. f. Faptul de a (se) prosti¹. – V. prosti¹. Vezi definitia »

ADEMENÍRE, ademeniri, s. f. Acțiunea de a ademeni și rezultatul ei; ademeneală; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademenește. [Var.: (reg.) adimeníre s. f.] – V. ademeni. Vezi definitia »

întreciocníre s.f. 1. ciocnire reciprocă. 2. (fig.) contrazicere. Vezi definitia »

ELOXÁRE, eloxări, s. f. Procedeu electrochimic de obținere a unui strat de oxid pe suprafața pieselor de aluminiu în vederea protecției împotriva coroziunii. – După fr. éloxage. Vezi definitia »

BLANȘÁRE s.f. Opărire a legumelor pregătite pentru conserve; blanșisare. [După fr. blanchiment]. Vezi definitia »