Definita cuvantului fractură
FRACTÚRĂ, fracturi, s. f. 1. (Med.) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj, p. ext. a unui membru al corpului. 2. (Tehn.) Suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect. ♦ (Geol.) Falie. – Din fr. fracture, lat. fractura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fractură
FLANELÚȚĂ, flaneluțe, s. f. Diminutiv al lui flanelă. – Flanelă + suf. -uță. Vezi definitia »
ETERODÍNĂ s.f. v. heterodină Vezi definitia »
pálcă (pálce), s. f. – (Mold.) Băț, vargă, nuia. Rus. palka (Tiktin). Vezi definitia »
prămîndă (prămấnde), s. f. – (Trans.) Parte din pomeni cuvenită dascălilor. – Var. premîndă. Lat. praebenda, prin intermediul sl. prĕbąda (Miklosich, Slaw. Elem., 30). Este dubletul lui prebendă, s. f. (venit fix acordat unui cleric catolic). Vezi definitia »
ELECTROPUNCTÚRĂ s.f. (Med.) Metodă de tratament constând în trecerea unui curent electric prin țesuturi cu ajutorul unor ace; galvanopunctură. [< fr. électropuncture]. Vezi definitia »