REFLECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei; răsfrângere, oglindire; redare. ♦ Categorie filozofică exprimând esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic; procesul de cunoaștere a lumii de către om. [< reflecta]. Vezi definitia »

SUPRAÎNĂLȚÁRE, supraînălțări, s. f. Amenajare a unei șosele sau a unei căi ferate astfel încât să se asigure în curbe stabilitatea vehiculelor prin compensarea forței centrifuge care se exercită asupra acestora. [Pr.: -pra-î-] – Supra- + înălțare. Vezi definitia »

DOLOMITIZÁRE s. f. Transformare a rocilor calcaroase în dolomită. – După fr. dolomitisation. Vezi definitia »

MODALIZÁRE s. f. (lingv.) marcă prin care subiectul își exprimă adeziunea față de enunțul său. (după fr. modalisation) Vezi definitia »

IODIZÁRE, iodizări, s. f. (Fon.) Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă; iotacizare, iotacism (2). – V. iodiza. Vezi definitia »