MICÉLIU s.n. Aparatul vegetativ al unor ciuperci, care se prezintă sub forma unui tal filamentos. [Pron. -liu. / < fr. mycélium, germ. Mycellium]. Vezi definitia »

VERIGÁRIU s. m. v. verigar. Vezi definitia »

TRICLÍNIU, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). ♦ (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. [Var.: triclínium s. n.] – Din lat. triclinium. Vezi definitia »

MONOPÓDIU, monopodii, s. n. Mod de ramificație a tulpinii în care axul principal crește continuu. – Din fr. monopode. Vezi definitia »

păsóniu s.n. (înv.) casă; palat. Vezi definitia »