NERVURÁȚIE, nervurații, s. f. (Rar) Ansamblu de nervuri; mod de dispunere a nervurilor. – Nervură + suf. -ație. Vezi definitia »

MORFOSCOPÍE s. f. studiu al formei elementelor care alcătuiesc rocile și depozitele detritice. (< fr. morphoscopie) Vezi definitia »

PARASISTOLÍE s. f. aritmie caracterizată prin coexistența a două ritmuri cu frecvențe apropiate; pararitmie. (< fr. parasystolie) Vezi definitia »

HIPERTIROIDÍE s. f. boală cauzată de o hipersecreție a glandei tiroide; hipertiroidism. (< fr. hyperthyroïdie) Vezi definitia »

VENTRICULOSTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere chirurgicală a unui ventricul (cerebral). [Gen. -iei. / < fr. ventriculostomie, cf. lat. ventriculus – ventricul, gr. stoma – deschidere]. Vezi definitia »