Definita cuvantului frământare
FRĂMÂNTÁRE, frământări, s. f. Acțiunea de a (se) frământa și rezultatul ei; frământat1, frământ. 1. Umblet, neastâmpăr; p. ext. agitație, tulburare (cauzate de mișcări sociale). 2. Neliniște sufletească, zbucium, chin. – V. frământa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu frământare
PROIECTÁRE, proiectări, s. f. Acțiunea de a (se) proiecta și rezultatul ei. [Pr.: pro-iec-] – V. proiecta. Vezi definitia »
AROMATIZÁRE, aromatizări, s. f. Faptul de a aromatiza. – V. aromatiza. Vezi definitia »
ATÍNGERE, atingeri, s. f. Acțiunea de a (se) atinge și rezultatul ei. ◊ Expr. A intra (sau a fi, a veni, a ajunge) în atingere cu... = a intra (sau a fi, a veni etc.) în contact cu..., în relații cu... Vezi definitia »
DEDOLOMITIZÁRE s. f. transformare a dolomitei sub influența metamorfismului de contact. (după fr. dédolomitisation) Vezi definitia »
ARGUMENTÁRE, argumentări, s. f. Acțiunea de a argumenta și rezultatul ei; totalitatea argumentelor aduse pentru a dovedi ceva. Vezi definitia »