IZOHÁSMĂ s. f. linie care unește punctele cu valori egale ale frecvenței aurorelor polare. (< germ. Isochasme) Vezi definitia »

PÚLPĂ, pulpe, s. f. 1. Partea musculoasă posterioară a piciorului, situată între genunchi și gleznă. ♦ Parte a piciorului situată în porțiunea acestor mușchi. 2. Țesut conjunctiv bogat în vase și nervi. Pulpă dentară. 3. Partea cărnoasă și comestibilă a unor fructe. 4. Reziduu obținut în industria zahărului, în distilerii și la prepararea feculei, folosit ca hrană pentru vite. – Lat. pulpa (cu unele sensuri după fr. pulpe). Vezi definitia »

DEFICIÉNȚĂ s.f. Lipsă; scădere. ♦ Defect psihic sau (mai rar) fizic. [Cf. fr. déficience, it. deficienza, lat. deficientia]. Vezi definitia »

POVESTIOÁRĂ, povestioare, s. f. Diminutiv al lui poveste. [Pr.: -ti-oa-] – Poveste + suf. -ioară. Vezi definitia »

OMNIPREZÉNȚĂ s.f. Facultatea de a fi omniprezent; prezență a cuiva peste tot. [Cf. fr. omniprésence, lat.bis. omnipraesentia]. Vezi definitia »