CONTRASTÁNT, -Ă, contrastanți, -te, adj. Care contrastează, care este (pus) în contrast; contrastiv, opus. – Din fr. contrastant. Vezi definitia »

IZOLÁNT, -Ă, izolanți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat, m.) Care izolează (2), care are proprietatea de a izola. 2. (În sintagma) Limbă izolantă = limbă care nu are afixe și în care raportul dintre cuvinte este determinat de ordinea cuvintelor, de accent etc. – Din fr. isolant. Vezi definitia »

VOMISMÉNT s. n. materiile vomate; vomă. (< fr. vomissement) Vezi definitia »

PARODIÁNT, -Ă adj. (rar și s.m.) (Cel) care parodiază pe cineva. [Cf. fr. parodiant]. Vezi definitia »

INFAMÁNT, -Ă adj. care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonoarea; degradant, dezonorant. (< fr. infamant, it. infamante) Vezi definitia »