LECTÍCĂ s. f. pat, scaun portativ acoperit, purtat de cal sau de oameni (sclavi) și folosit în antichitatea romană, în evul mediu și în unele țări coloniale, ca mijloc de locomoție; litieră. (< lat. lectica) Vezi definitia »

CIRCOMFERÍNȚĂ s. f. v. circumferință. Vezi definitia »

BACTERIOLÍZĂ s. f. Dizolvare a bacteriilor sub acțiunea bacteriolizinei. (< fr. bactériolyse) Vezi definitia »

CÁLĂ¹ s.f. 1. Încăpere aflată între puntea cea mai de jos și carlinga navei, în care se pune încărcătura. 2. Plan înclinat către mare pe care se construiesc sau se repară nave. [< fr. cale, cf. it. cala, gr. chalan – a coborî]. Vezi definitia »

zaceálă (înv.) s. f., g.-d. art. zaceálei; pl. zaceále Vezi definitia »