cușeí, cușeiésc, vb. IV (reg.) a gusta, a bea puțin. Vezi definitia »

ACULEI- elem. „spin, ghimpe”. (< fr. aculéi-, cf. lat. aculeus) Vezi definitia »

ARDÉI, ardei, s. m. Plantă erbacee cu flori albe și fructe verzi sau roșii (Capsicum annuum); fructul acestei plante e întrebuințat ca aliment sau condiment. Ardei gras. Ardei iute. – Din arde + suf. -ei. Vezi definitia »

OSTREI- elem. „stridie”. (< fr. ostrei-, cf. lat. ostreum, gr. ostrea) Vezi definitia »

AHÉI s. m. pl. 1. Populație indo-europeană așezată la începutul mileniului al doilea î.Hr. în Pelopones, unde a întemeiat puternice centre de civilizație. ♦ Una dintre cele patru ramuri ale vechilor greci. 2. Denumirea generală a vechilor triburi grecești la Homer. – Cf. Ahaia (n. pr.). Vezi definitia »