EPISTÁXIS s.n. Hemoragie nazală; rinoragie. [Cf. fr. épistaxis < gr. epi – pe, staxis – scurgere]. Vezi definitia »

zápis (înv.) s. n., pl. zápise Vezi definitia »

IBÉRIS s.m. (Bot.) Plantă erbacee ornamentală cu flori de diferite culori, dispuse la vârful ramificațiilor în racem; (pop.) limbușoară. [< fr. ibéris]. Vezi definitia »

ȘPAIS, șpaisuri, s. n. Produs rezultat din topirea unor minereuri neferoase, care conține combinații ale arsenului și ale antimoniului cu alte substanțe. – Din germ. Speise. Vezi definitia »

PÚBIS s. n. 1. os pereche care formează partea anterioară a bazinului, la oameni. 2. regiune păroasă care acoperă osul pubis (1). (< fr., lat. pubis) Vezi definitia »