NEUROLÉPTIC, -Ă, neuroleptici, -ce, adj., s. n. (Medicament, substanță) cu efect sedativ asupra sistemului nervos. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neuroleptique. Vezi definitia »

CATIHÉTIC, -Ă adj. v. catehetic. Vezi definitia »

RADIOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la radiogenetică. II. s. f. ramură a geneticii care studiază efectele radiațiilor ionizante asupra factorilor eredității. (< fr. radiogénétique) Vezi definitia »

tivíc (-curi), s. n. – Laț, coardă. Origine necunoscută. Der. din tc. tevfik „sfîrșit” (Scriban) este improbabilă. Trebuie să fie cuvînt identic cu tivig, s. n. (Banat, stinghie). – Der. tivilincă, s. f. (intrument primitiv pentru a împleti lațuri de păr de cal sau de capră); tivilichi, s. n. (pieptar, corset); tivilichie, s. f. (pieptar), cuvinte pe care Șeineanu, II, 363 le explică pornind de la ilic „pieptar” cu primul element obscur. Vezi definitia »

MESÁPIC, -Ă, mesapici, -ce, adj. Care aparține mesapilor, privitor la mesapi. – Mesapi + suf. -ic. Vezi definitia »