BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. Creat de burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. ◊ Compuse: burghezo-democratic, -ă = (despre o revoluție, rar despre un regim etc.) care urmărește (și realizează) lichidarea relațiilor feudale prin lupta revoluționară a maselor; burghezo-moșieresc, -ească = (despre un regim politic) în care burghezia își împletește interesele de clasă cu ale moșierimii și împarte puterea cu aceasta, împotriva poporului muncitor; mic-burghez, -ă = creat de mica burghezie, propriu micii burghezii, purtând caracterele ei. II. S. m. și f. 1. Persoană care aparține burgheziei; proprietar de mijloace de producție care exploatează munca salariată; capitalist. ◊ Compus: mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste. 2. (În orânduirea feudală) Orășean. [Pl. și: burgheji] – It. borghese (fr. bourgeois). Vezi definitia »

a se simți miez expr. (adol.) a se grozăvi, a se lăuda. Vezi definitia »

MALTÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Malta. ◊ (s. n.) dialect vorbit de maltezi. (< fr. maltais) Vezi definitia »

LIBANÉZ, -Ă, libanezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Libanului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Libanului sau populației lui, privitor ia Liban sau la populația lui. – Liban (n. pr.) + suf. -ez. Cf. fr. libanais, it. libanese. Vezi definitia »

BURGHÉZ, -Ă adj. Făcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. și f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraș medieval (burg); orășean, târgoveț. 2. Persoană care face parte din clasa burgheză, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese]. Vezi definitia »