FECIOREÁ, feciorele, s. f. (Rar, în poezia populară) Diminutiv al lui fecioară. Vezi definitia »

iesire(a puilor)din ou .2(fig.)aparitie Vezi definitia »

NÓUĂSPREZECELEA, -CEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optsprezecelea și al douăzecilea. ◊ Expr. (Rar) Al nouăsprezecelea cer = culmea fericirii, a măririi, a prețuirii. – Nouăsprezece + le + a. Vezi definitia »

mereá, meréle, s.f. (reg.) 1. câmpie, pajiște. 2. teren arabil delimitat. Vezi definitia »

DUNGĂȚEÁ, dungățele, s. f. Plantă erbacee cu frunzele formate din cinci foliole, cu flori purpurii, originară din Europa meridională (Lotus tetragonolobus). – Dungat + suf. -ea. Vezi definitia »