chiroțícă s. f. – Pînză lucrată. Origine obscură. Cuvînt rar, abia atestat, în care pare a se recunoaște un der. din gr. χείρ „mînă”. Vezi definitia »

torofínă s.f. (reg.) 1. resturi de semințe, fructe stoarse. 2. rămășițe de fagure. 3. apă tulbure pe fundul vasului. Vezi definitia »

ZAVEÁSĂ, zavése, s. f. (Var.) Zăvează. Vezi definitia »

GOMÓZĂ s.f. Boală a plantelor, caracterizată prin scurgerea unei gome (2) [în DN] din țesutul atacat. [< fr. gommose]. Vezi definitia »

PERIETÚRĂ, perieturi, s. f. Acțiunea de a (se) peria și rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] – Peria + suf. -tură. Vezi definitia »