Definita cuvantului frontieră
FRONTIÉRĂ, frontiere, s. f. Linie naturală sau convențională care desparte teritoriul unui stat de teritoriul altor state sau de întinderi de apă care nu fac parte din teritoriul său; graniță, hotar. [Pr.: -ti-e-. – Var.: (înv.) fruntárie s. f.] – Din fr. frontière.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu frontieră
părătúră s.f. (reg.; în expr.) părătură de bine = bună dispoziție, bucurie, fericire. Vezi definitia »
saramísliță, saramíslițe s.f. (reg.) specie de șopârlă (de culoare neagră). Vezi definitia »
FOTODIÓDĂ s. f. 1. diodă a cărei funcționare depinde de intensitatea fluxului luminos ce cade asupra sa. 2. celulă fotoelectrică. (< fr. photodiode) Vezi definitia »
SÍCĂ, sici, s. f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze mari de culoare verde-închis dispuse în rozete și cu flori mici albăstrui sau roșietice în formă de spiculețe (Statice gmelini). – Et. nec. Vezi definitia »
COMPETÍNȚĂ s. f. v. competență. Vezi definitia »