Definita cuvantului fruntar
FRUNTÁR, fruntare, s. n. 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei. 2. Curea care leagă cele două părți laterale ale căpețelei și care trece peste fruntea calului. – Lat. frontale sau frunte + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fruntar
CORPUSCULÁR, -Ă adj. referitor la corpusculi. (< fr. corpusculaire) Vezi definitia »
SNACK-BAR s.n. (Rar) Restaurant unde se servește masa imediat la orice oră. [Pron. snec-bar. / < engl. snack-bar]. Vezi definitia »
BACILÁR, -Ă, bacilari, -e, adj. Privitor la bacili, cu bacili; în formă de bacil. ♦ (Despre o boală) Provocat de bacili. – După fr. bacillaire. Vezi definitia »
BUCĂTÁR, bucătari, s. m. Cel care are meseria de a găti mâncare. – Din bucate (pl. lui bucată) + suf. -ar. Vezi definitia »
BUHURDÁR, buhurdaruri, s. n. (Înv.) Vas (de metal) folosit la afumat cu miresme. – Din tc. buhurdar. Vezi definitia »