Definita cuvantului atribuțiune
ATRIBUȚIÚNE s. f. v. atribuție.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu atribuțiune
afectiune oculara caracterizata prin prezenta a doua randuri de cili di care ce posterior are o crestere,implantare si directie anormala catre globul ocular,determinand leziuni corneene de grade diferite. Vezi definitia »
ABNEGAȚIÚNE s.f. v. abnegație. Vezi definitia »
TRACȚIÚNE, tracțiuni, s. f. Acțiune de deplasare a unui vehicul, a unui sistem tehnic etc. prin tragere cu ajutorul unei forțe exterioare (animale sau mecanice); forță care pune în mișcare un vehicul, un sistem tehnic etc. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. traction. Vezi definitia »
RETROACȚIÚNE s. f. 1. Acțiune de răspuns la o altă acțiune. 2. Efect retroactiv. 3. Feedback. [Pr.: -tro-ac-ți-u-] – Din fr. rétroaction. Vezi definitia »
márgine (márgini), s. f.1. Mal, țărm. – 2. Limită, extremitate. – 3. Frontieră, hotar. – 4. Chenar, bordură. – Mr. mardzine, megl. mardzini. Lat. margo, margĭnem (Pușcariu 1031; Candrea-Dens., 1053; REW 5355), cf. dalm. mrgan, sp. (margen).Der. mărginaș, adj. (limitrof; de hotar); mărginaș, s. m. (vecin de frontieră; mahalagiu; Arg., gură-cască, chibiț); mărginean, s. m. (locuitor de la frontieră); mărgini, vb. (a limita; a pune semne de hotar; refl., a se învecina); nemărginire, s. f. (infinit); nemărginit, adj. (nelimitat, infinit). Der. neol. marginal, adj., din fr. marginal. – Din. rom. provine sb. mrginj (Candrea, Elemente, 404). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z