DESCURAJÁRE, descurajări, s. f. Faptul de a (se) descuraja; p. ext. starea celui care și-a pierdut curajul; deprimare, demoralizare. – V. descuraja. Vezi definitia »

PROPAGÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) propaga și rezultatul ei; răspândire, transmitere; propagație. 2. Fenomen fonetic constând în transmiterea parțială a vibrațiilor unui sunet dintr-un cuvânt și în repetarea sunetului în alt cuvânt. [< propaga]. Vezi definitia »

SCIZIONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) sciziona și rezultatul ei; sciziune. [< sciziona]. Vezi definitia »

părăcluíre, părăcluíri, s.f. (reg.) spargere, sfărâmare a pietrei. Vezi definitia »

INCIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a inciza. 2. tehnică de ornamentație prin zgârierea suprafeței materialului. (< inciza) Vezi definitia »