TĂICUȘÓR s. m. Tăiculiță. – Din taică + suf. -(u)șor. Vezi definitia »

SEMAFÓR, semafoare, s. n. 1. Dispozitiv de semnalizare optică, alcătuit dintr-un stâlp fix, cu unul sau mai multe brațe mobile a căror poziție, în timpul zilei, sau a căror schimbare de lumină, în timpul nopții, indică diferite semnale referitoare la circulația pe căile ferate. 2. Dispozitiv de semnalizare optică folosit pentru a transmite vaselor din larg comunicări referitoare la navigație. 3. Indicator cu lumini colorate, pentru reglementarea circulației în orașe; stop. – Din fr. sémaphore. Vezi definitia »

strămutătór, strămutătoáre, adj. (înv.) care se schimbă, se modifică, se transformă; schimbător, nestatornic. Vezi definitia »

GRAMINIVOR, â??Ă? adj. Care se hrĂ?nește cu iarbĂ?. -Din lat. Graminivorus Vezi definitia »

deschizător, deschizătoare s. n. (intl.) șperaclu. Vezi definitia »