GEOSCOPÍE s.f. Pretinsă artă de a prezice viitorul prin studierea culorilor pe care le iau asfințitul și răsăritul Soarelui. [Gen. -iei. / < fr. géoscopie, cf. gr. ge – pământ, skopein – a examina]. Vezi definitia »

SEISMOMETRÍE s. f. Parte a geofizicii aplicate care studiază modul și viteza de propagare a undelor seismice din scoarța Pământului, provocate prin explozii artificiale, mai ales în scopul prospectării diferitelor substanțe minerale utile și al detectării structurilor geologice favorabile acumulării acestora; seismică. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismométrie. Vezi definitia »

CARTOLOGÍE s. f. studiul analitic și istoric al hărților. (< fr. cartologie) Vezi definitia »

IMPREGNÁȚIE, impregnații, s. f. (Geol.) Distribuție neregulată a unor substanțe minerale în masa rocilor. – Din fr. imprégnation. Vezi definitia »

imprecizie ; confuzie ; nebulozitate ; neinteles; ceva ce nu a inteles o pers. Vezi definitia »