RÍTOR s. m. v. retor. Vezi definitia »

ACRIȘÓR, -OÁRĂ, acrișori, -oare, adj. Diminutiv al lui acru². Vezi definitia »

RĂZUITÓR, -OÁRE, (1) răzuitoare, s. n. (2, 3) răzuitori, s. f. 1. S. n. Unealtă folosită la răzuirea lemnului sau a unor piese de metal. 2. S. f. Răzătoare. 3. S. f. Unealtă cu care se răzuiesc diferite obiecte (pentru a le curăța). ♦ Mașină cu care se îndepărtează radiculele de pe bobul de orez încolțit. ♦ Unealtă în formă de târnăcop mic sau de sapă cu care se curăță noroiul, gheața etc. adunate între șinele și contrașinele unui pasaj de nivel. [Pr.: -zu-i-] – Răzui + suf. -itor. Vezi definitia »

RIZICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cultivator de orez. [< fr. riziculteur]. Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÓR, -OÁRE adj. variabil la conductibilitatea electrică a unor substanțe sub efectul radiațiilor; fotorezistent. (< fr. photoconducteur, engl. photoconductor) Vezi definitia »