DENOTATÍV, -Ă, denotativi, -e, adj. (Despre sensul cuvintelor) Corespunzător denotației; precis; comun, obișnuit. ♦ (Despre stil) Neutru, obiectiv, lipsit de conotații. – Din fr. dénotatif. Vezi definitia »

CONSECUTÍV, -Ă adj. care urmează neîntrerupt, în șir, succesiv. ♦ complement circumstanțial ~ = complement de mod care prezintă drept consecință determinarea unei acțiuni, a unei însușiri; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care exprimă consecința sau rezultatul acțiunii verbului, ori al intensificării însușirii unui obiect din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. (< fr. consécutif) Vezi definitia »

SUBTENSÍV, subtensivi, -e, adj. (Med.) Hipotensiv. – Din subtensiune (după hipotensiv). Vezi definitia »

REPREZENTATÍV, -Ă adj. 1. (Despre o adunare) Ai cărei membri aleși reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei. 2. Care reprezintă, ilustrează epoca, curentul etc. din care face parte; ilustrativ. ♦ s.f. Echipă care reprezintă o asociație sportivă, o țară etc. [Cf. fr. représentatif]. Vezi definitia »

FACTITÍV adj. verb tranzitiv ~ = verb tranzitiv care arată că subiectul face pe cineva să îndeplinească acțiunea. (< fr. factitif) Vezi definitia »