Definita cuvantului ostentativ
OSTENTATÍV, -Ă, ostentativi, -e, adj. Făcut cu intenția de a pune ceva în evidență, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator, ostentatoriu. – Din it. ostentativo, germ. ostentativ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ostentativ
EXHAUSTÍV, -Ă adj. care epuizează un subiect; complet. (< fr. exhaustif) Vezi definitia »
LENITÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care calmează durerile. (< fr. lénitif, lat. lenitivus) Vezi definitia »
COMUTATÍV, -Ă, comutativi, -e, adj. Care prezintă comutativitate. – Din fr. commutatif. Vezi definitia »
RECURSÍV, -Ă adj. (Liv.) Care poate fi repetat în mod nelimitat. ♦ (Mat.) Funcție recursivă = funcție de mai multe variabile, având ca domeniu de definiție și ca domeniu al valorilor numerele naturale. [< fr. récursif]. Vezi definitia »
DELIBERATÍV, -Ă, deliberativi, -e, adj. Care deliberează având dreptul de a lua o hotărâre. ◊ Vot deliberativ = vot al cărui rezultat este obligatoriu. – Din fr. délibératif, lat. deliberativus. Vezi definitia »