ALUNÍȘ, alunișuri, s. n. Pădurice, desiș de aluni. – Din alun + suf. -iș. Vezi definitia »

ARBĂNÁȘ, arbănași, s. m. (Înv.) Albanez (1). – Din bg. arbanaš. Vezi definitia »

angîș (-șle), s. n. – Loitră la car. Tc. angic „car” (Șeineanu, I, 395). L de la pl. se explică prin forma pl. tc. angiclar. Vezi definitia »

PURCELÚȘ, -Ă, purceluși, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui purcel; purceluș. – Purcel + suf. -uș. Vezi definitia »

SECERÍȘ, secerișuri, s. n. 1. Acțiunea de a secera; secerat, seceră (2). ♦ Perioadă de timp în care se seceră. 2. Recoltă (secerată). – Secera + suf. -iș. Vezi definitia »