NEÎNDURÁRE s. f. Lipsă de îndurare, de milă; cruzime, asprime. ◊ Loc. adv. Cu neîndurare = crud, aspru, fără milă. – Ne- + îndurare. Vezi definitia »

pristăníre, pristăníri, s.f. 1. (înv.) cauză pentru a cărei apărare se duce o luptă susținută. 2. (reg.; în formele: pristimire și pristinire) îngăduință, permisiune. Vezi definitia »

RECĂDÉRE, recăderi, s. f. Acțiunea de a recădea și rezultatul ei. ♦ (Med.; înv.) Recidivă. – V. recădea. Vezi definitia »

CIOBÍRE, ciobiri, s. f. Acțiunea de a ciobi și rezultatul ei. – V. ciobi. Vezi definitia »

CALCHIÉRE s.f. Acțiunea de a calchia și rezultatul ei. [Var. calcare s.f. / < calchia]. Vezi definitia »