Definita cuvantului autoritar
AUTORITÁR, -Ă, auroritari, -e, adj. Căruia îi place să uzeze (și uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziții; care găsește satisfacție în faptul de a fi ascultat. Om autoritar. ♦ Care impune ascultare, care nu admite replică. Atitudine autoritară. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoritaire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu autoritar
MILIONÁR, -Ă, milionari, -e s. m. și f. (Și adjectival) Persoană care posedă o avere evaluată în milioane (de lei, de dolari etc.). [Pr.: -li-o-] – Din fr. millionaire, germ. Millionär. Vezi definitia »
broscar, broscari s. m. italian. Vezi definitia »
stejár (-ri), s. m. – Gorun (Quercus sessiliflora). – Var. stăjer(iu), st(r)ăjar, strejar. Sl. stežerŭ „băț”, cf. bg. stožar „băț, lemn”, sb., cr. stežer „trunchi” (› steajer), stožer „ax, arbore” etc. (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 366; Tiktin; Conev 48). Pentru numele de lemn extins la arbore, cf. sp. palo. Unii s-au gîndit la un dacic *sthagara (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 244) sau la un cuvînt balcanic (Rohlfs, Differenzierung, 55). – Der. stejeriș (var. stejăriș), s. n. (pădure de stejari); stejeriște, s. f. (pădure de stejari). Vezi definitia »
COSEMNATÁR, -Ă, cosemnatari, -e, s. m. și f. Persoană care cosemnează. – Co- + semnatar (după fr. cosignataire). Vezi definitia »
TUMULÁR, -Ă, tumulari, -e, adj. Care aparține unui tumul, privitor la un tumul; p. ext. de mormânt, funerar. – Din fr. tumulaire. Vezi definitia »