Definita cuvantului pagubă
PÁGUBĂ, pagube, s. f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ◊ Loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ◊ Expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă-n ciuperci! expresii exclamative care arată resemnarea sau nepăsarea pentru o pierdere suferită. A fi rău de pagubă, se spune despre cineva ghinionist sau despre cineva ori ceva care aduce ghinion. A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-și manifesta regretul pentru o pierdere suferită. 2. Fig. Știrbire, pierdere a calității, a valorii unui lucru; prejudiciu moral. ◊ Loc. prep. În paguba (cuiva sau a ceva), aducând un prejudiciu. ◊ Expr. (Reg.) Pagubă că... (sau de...) sau e pagubă să... = păcat că... (sau de...); e regretabil să... – Din sl. paguba.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pagubă
MIXTÚRĂ s. f. 1. amestec de elemente eterogene. 2. amestec din mai multe substanțe, materiale lichide sau granulare. ◊ medicament dintr-un amestec de mai multe substanțe. ◊ (pl.) produse miniere naturale, din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate pentru separarea substanțelor utile. 3. (muz.) registrație la orgă care constă din adăugarea la sunetul fundamental a câtorva armonice superioare. (< fr. mixture, lat. mixtura) Vezi definitia »
CORDONÉTĂ s. f. 1. cordon mic. 2. șiret foarte fin de mătase, aur sau argint, folosit în broderie. (< fr. cordonnet) Vezi definitia »
maníță (-țe), s. f. – Postav de lînă. Ngr. μανίτσα „manșon” (Scriban). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
zvârlitúră s. f., g.-d. art. zvârlitúrii; pl. zvârlitúri Vezi definitia »
STEAPSÍNĂ s. f. Enzimă secretată de pancreas, care acționează în intestinul subțire, continuând digestia grăsimilor alimentare. [Pr.: ste-ap-] – Din germ. Steapsin. Vezi definitia »