MOJÍC, -Ă, mojici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. adj. (Om) prost crescut, obraznic, impertinent; bădăran, mitocan. 2. S. m. și f. (Înv. și reg.) Țăran; p. gener. om de rând. 3. S. m. și f. (În forma mujic) Nume dat țăranilor ruși înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. [Var.: mujíc, -ă s. m. și f.] – Din rus. mužik. Vezi definitia »

IHTIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la ihtiologie. [< fr. ichtyologique]. Vezi definitia »

abandónic, -ă adj., s.m. f. (cel) care trăiește teama patologică de a fi abandonat. (< fr. abandonnique) Vezi definitia »

BIOGRAFÍC, -Ă adj. referitor la biografie. (< fr. biogra-phique) Vezi definitia »

IDÉNTIC, -Ă adj. La fel, egal, asemănător întru totul cu ceva sau cu cineva; aidoma. [Cf. fr. identique, it. identico]. Vezi definitia »