FLOROGLUCÍNĂ s. f. Substanță chimică cristalină, solubilă în alcool și în eter, folosită ca developator în fotografie și ca intermediar în sinteza unor rășini, coloranți etc. – Din fr. phloroglucine. Vezi definitia »

CONSONÁNȚĂ s.f. 1. (Muz.) Unire, îmbinare armonioasă de sunete. ♦ Uniformitate sau similitudine a sunetului final din două sau mai multe cuvinte. 2. (Fig.) Acord, înțelegere, potrivire de opinii. [Cf. fr. consonance, lat. consonantia, it. consonanza]. Vezi definitia »

ULICIOÁRĂ, ulicioare, s. f. Diminutiv al lui uliță; hudiță. – Uliță + suf. -ioară. Vezi definitia »

PENTÉLICĂ adj. marmură ~ = marmură albă, fără striații. (< fr. pentélique) Vezi definitia »

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În expr.) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă. Vezi definitia »