Definita cuvantului palancă
PALÁNCĂ, palănci, s. f. 1. (Înv.) Palisadă (1). ◊ Expr. A face (sau a da ceva) palancă (la pământ) = a culca la pământ, a doborî. 2. (Reg.) Nume dat unor construcții rudimentare, folosite ca gard, ca adăpost pentru animale etc. – Din tc., pol. palanka, magh. palánk.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu palancă
CEFEÍDĂ s.f. (Astr.) Stea cu strălucire variabilă. [Pron. -fe-i-. / < fr. céphéide]. Vezi definitia »
SÉXTĂ s.f. (Muz.) Interval într-o gamă diatonică, cuprinzând șase note consecutive; treapta a șasea de la o treaptă dată. [< lat. sextus, cf. fr. sexte, germ. Sexte]. Vezi definitia »
OCITOCÍNĂ s. f. hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, cu rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. (< fr. ocytocine) Vezi definitia »
CENURÓZĂ s.f. (Med.) Boală produsă prin dezvoltarea cenurilor în organismul uman sau animal. [< fr. cénurose]. Vezi definitia »
LÓNJĂ s.f. (Sport) Piesă mobilă ajutătoare, folosită la învățarea unor mișcări acrobatice în gimnastică, sărituri în apă etc. [< fr. longe]. Vezi definitia »