ȘPĂCLUÍRE, șpăcluiri, s. f. Acțiunea de a șpăclui și rezultatul ei. – V. șpăclui. Vezi definitia »

CAZEIFICÁRE s.f. 1. Proces de precipitare a cazeinei. 2. (Med.) Alterație necrotică a unui țesut, urmată de apariția unei substanțe cu aspect cazeos în centrul leziunii. [Pron. -ze-i-. / cf. fr. caséification]. Vezi definitia »

a învăța pasărea să zboare expr. (iron. – d. oameni) a învăța un lucru pe cineva mai competent / mai experimentat decît sine în respectivul domeniu. Vezi definitia »

împăcătoáre s.f. (înv.) jertfă de împăcare. Vezi definitia »

păuníre, păuníri, s.f. (pop.) îngâmfare, fuduleală, împăunare. Vezi definitia »