NĂRĂVÍ, nărăvesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A lua sau a face să ia un obicei rău; a (se) deprinde, a (se) învăța cu nărav (1). 2. Refl. și tranz. (Înv. și pop.) A (se) obișnui, a (se) deprinde. 3. Refl. recipr. (Înv. și reg.) A cădea de acord; a se înțelege, a se împăca. – Din nărav. Vezi definitia »

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă Vezi definitia »

círcovi¹ s.m. pl. (pop.) numele unei sărbători nerecunoscută de biserică, în care poporul crede că nu e bine să lucrezi. Vezi definitia »

pliví (plivésc, plivít), vb. – A curăța de buruieni, a curăța via, pomii. – Var. înv. plevi. Sl. plĕti, plevą, pleveši (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 263; Conev 73). – Der. pliveală (var. plevilă, pleghilă înv. plavilă), s. f. (plivire), din bg. plevilo (Conev 74); plivit, s. n. (plivire). Cf. pleavă. Vezi definitia »

SOLVÍ, solv, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) dizolva. [Prez. ind. și: solvésc] – Din lat. solvere. Vezi definitia »