lătițár, lătițáre, s.n. (reg.) colan de mărgele mărunte. Vezi definitia »

CRÂȘMÁR s. m. v. cârciumar. Vezi definitia »

CĂMINÁR, căminari, s. m. Slujitor însărcinat, în evul mediu, în Moldova și apoi în Țara Românească, cu perceperea unor dări (la început numai pe vânzarea cerii). – Camănă (înv. „dare anuală asupra băuturilor alcoolice” < sl.) + suf. -ar. Vezi definitia »

ALFABETÁR, alfabetare, s. n. Set de litere și silabe folosit ca material didactic pentru formarea cuvintelor. – Alfabet + suf. -ar. Vezi definitia »

buhurdár (buhurdáruri), s. n. – Cădelniță, tămîietoare. – Var. bohordar, burdar. Tc. buhurdar (Șeineanu, II, 21; Lokotsch 342). Înv. Vezi definitia »