FURT, furturi, s. n. Infracțiune care constă în însușirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hoție, furătură. – Din lat. furtum. Vezi definitia »

EXÉRT, -Ă adj. (Bot.; despre unele organe) Ieșit în afară. [< fr. exert, lat. exertus]. Vezi definitia »

CORAPÓRT, corapoarte, s. n. Raport de completare care însoțește raportul principal prezentat de o altă persoană. – Co- + raport (după rus. sodoklad). Vezi definitia »

CONCÉRT s. n. 1. executare în public a unor lucrări muzicale. 2. compoziție muzicală amplă, de obicei în trei părți, scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră. 3. (fig.) unanimitate, înțelegere (deplină), acord, armonie. (<fr. concert, it. concerto) Vezi definitia »

incert Vezi definitia »