PERGAMINÁTĂ, pergaminate, adj. (Rar, în sintagma) Hârtie pergaminată = pergament (3). – Cf. it. pergamenato. Vezi definitia »

pațaílă s.m. sg. (reg.) persoană bâlbâită, gângavă; pațareagă. Vezi definitia »

CÁUZĂ s.f. 1. Ceea ce determină, provoacă apariția unui fenomen, a unei întâmplări; fenomen care provoacă în anumite condiții apariția altui fenomen. 2. Problemă socială de mare importanță, care preocupă o colectivitate largă de oameni și pentru a cărei apărare și punere în valoare se duce o luptă susținută. ◊ În cunoștință de cauză = cunoscând bine problema despre care este vorba. ♦ Motiv, rațiune. 3. (Jur.) Pricină, proces. ◊ A avea câștig de cauză = a câștiga. [Pron. ca-u-. / < lat., it. causa, cf. fr. cause]. Vezi definitia »

MUSCULATÚRĂ s. f. totalitatea mușchilor corpului. (< fr. musculature) Vezi definitia »

NUMĂRĂTÚRĂ, numărături, s. f. (Pop.) Numărare. – Număra + suf. -ătură. Vezi definitia »