PURCÉL, purcei, s. m. Puiul (de sex masculin al) scroafei, de obicei până la înțărcare; p. gener. porc tânăr. ◊ Expr. (Fam.) Cu cățel, cu purcel = cu tot ce are, cu tot avutul. – Lat. porcellus. Vezi definitia »

CAPITÉL s.n. Partea superioară a unei coloane, semicoloane sau a unui pilastru, pe care se sprijină arhitrava. [Pl. -luri, -le. / < it. capitello, cf. lat. capitellum]. Vezi definitia »

cordél, cordéle, s.f. (înv.) ipingea cu mâneci, din abá cusută cu găitane sau cordele. Vezi definitia »

TESTEMÉL, testemele, s. n. (Pop.) Basma, tulpan, năframă. – Din tc. testmal, destmal, bg. testemel. Vezi definitia »

podișorél, podișoréle, s.n. (reg.) dulăpior de haine, podișor mic de haine. Vezi definitia »