făgăduitúră, făgăduitúri, s.f. (reg., înv.) făgăduială, lucruri făgăduite. Vezi definitia »

PSIHANALÍZĂ s. f. concepție psihologică a lui Freud și a adepților săi, care își propune să dezvăluie rolul diverselor niveluri ale psihicului și dinamica raporturilor dintre conștient, inconștient, subconștient, afirmând că dorințele care vin în conflict cu normele sociale și cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulării și alungate în subconștient; freudism. ◊ metoda psihoterapeutică corespunzătoare. (< fr. psychanalyse) Vezi definitia »

cabă, cabe s. f. (intl.) polițist. Vezi definitia »

REFRINGÉNȚĂ s. f. 1. proprietatea de a fi refringent. 2. mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. (< fr. réfringence) Vezi definitia »

NONVIOLÉNȚĂ s. f. Doctrină social-politică care neagă necesitatea violenței ca mijloc de acțiune politică. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. non-violence. Vezi definitia »