CONSTÁNȚĂ s. f. însușirea de a fi constant; perseverență. (< fr. constance, lat. constantia) Vezi definitia »

IMUNOGENÉZĂ s. f. teorie a legilor de dezvoltare și de manifestare a rezistenței la organismele animale și vegetale. (< fr. immunogenèse) Vezi definitia »

coțolígă, coțolígi, s.f. (reg.) veveriță, coțobâră, cățărá. Vezi definitia »

BATÍSTĂ s.f. Bucată mică de pânză folosită la ștersul nasului, al feței etc. [< fr. batiste]. Vezi definitia »

ARAHNOÍDĂ s.f. (Biol.) Membrană care constituie unul dintre cele trei învelișuri ale encefalului și măduvei spinării. [Pron. -no-i-, pl. -de. / < fr. arachnoïde, cf. gr. arachne – păianjen, eidos – asemănare]. Vezi definitia »