ICONOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în iconologie. [< fr. iconologue]. Vezi definitia »

SLĂBĂNÓG, -OÁGĂ, slăbănogi, -oage, adj., s. m. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Slab la trup, uscățiv. 2. Lipsit de putere, de vlagă; debil. II. S. m. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cărnoasă, cu frunze ovale dințate și cu flori galbene punctate cu roșu, cu un pinten, folosită în medicină (Impatiens nolitangere). – Din bg. slabonoga. Vezi definitia »

FRAZEOLÓG, -Ă, frazeologi, -ge, s. m. și f. (Rar) Persoană care se exprimă în fraze meșteșugite, dar lipsite de conținut. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. phraséologue. Vezi definitia »

IZOLÓG, -Ă adj. (despre corpuri, țesuturi, celule, seruri etc.) cu o compoziție analoagă. (< fr. isologue) Vezi definitia »

drog (dróguri), s. n. – Stupefiant. Fr. drogue. – Der. drogherie, s. f., din fr. droguerie; droghist, s. m., din fr. droguiste; droga, vb. (a administra droguri). Vezi definitia »