Definita cuvantului parcan
PARCÁN, parcane, s. n. 1. Îngrăditură de lemn făcută pentru zăgăzuirea apelor. ♦ Bârnă întrebuințată la construirea unui dig, a unui pod etc. 2. Fortificație făcută în trecut din bârne, scânduri etc.; zid de apărare, parapet. [Var.: (reg.) părcán s. n.] – Din pol., ucr. parkan, magh. párkány.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu parcan
ALP ARSLAN, Mohammed ibn Daud, al doilea sultan selgiucid (1063-1072). A supus Georgia și Armenia (1064) și a înfrînt și luat prizonier la Manzikert (1071) pe împăratul bizantin Roman IV Diogenes. Vezi definitia »
TOXICOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de toxicomanie. [< fr. toxicomane]. Vezi definitia »
BRĂILEÁN, -Ă, brăileni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau județul Brăila. [Pr.: bră-i-] – Brăila + suf. -ean. Vezi definitia »
organ reproducator masculin Vezi definitia »
grobián (grobiéni), s. m. – Grosolan, bădăran. Germ. grobian, în parte prin intermediul pol. grobian, rus. grubianŭ (Cihac, II, 130; Sanzewitsch 204; DAR). – Der. grobienie, s. f. (grosolănie). Vezi definitia »