balabán¹ (reg.) adj. m., pl. balabáni; f. balabánă, pl. balabáne Vezi definitia »

TIMPÁN s.n. 1. Membrană elastică care desparte urechea externă de cea mijlocie. 2. (Muz.) Instrument de percuție cu sunetul acordabil, constând dintr-un corp de aramă în formă de cazan, având gura acoperită cu o membrană de piele care vibrează atunci când este lovită cu niște bețișoare. 3. Spațiu cuprins între cele trei cornișe ale unui fronton, de obicei decorat cu sculpturi; suprafața cuprinsă între orizontală și arcele unei bolți. 4. (Tehn.) Pinion dințat. // (În forma timpano-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „tobă”, „membrană întinsă”, „timpan (1)”. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. tympan, it. timpano, cf. lat. tympanum, gr. tympanon]. Vezi definitia »

ARITMETICIÁN, -Ă s.m. și f. (Rar) Specialist în aritmetică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. arithméticien]. Vezi definitia »

CENOMANIÁN, -Ă adj., s. n. (din) al doilea etaj al cretacicului mediu (sau primul superior). (< fr. cénomanien) Vezi definitia »

MOMÂRLAN s.m. exista un alt regionalism care defineste foarte clar si intr-o zona foarte restransa (Valea Jiului) populatia bastinasa care traieste in mediul rural. S-ar parea ca are originea intr-o expresie de origine maghiara (bautor de lapte) sau ceva similar. Acolo, cine nu este momarlan este baraba (om de la oras, care traieste la bloc). Expresia este foarte raspandita in zona si este utilizata tot mai mult si de catre alte persoane publice sau private (jurnalisti, de ex.) Iulia Fagas Vezi definitia »