páită, páite, s.f. (reg.) 1. covată de frământat pâinea. 2. scândură pe care se taie aluatul în bucăți. Vezi definitia »

UVÁLĂ s.f. Formă carstică de suprafață, alungită, puțin adâncă, din unirea mai multor doline. (cf. fr. ouvala, germ. Uvala) Vezi definitia »

DIAFTORÉZĂ s. f. proces metamorfic prin care șisturile cristaline se adaptează unor condiții de metamorfism mai puțin intens decât cel care a determinat formarea lor; retromorfism. (< fr. diaphtorèse) Vezi definitia »

háltă (hálte), s. f. – Oprire, stație. Germ. Halte(stelle), cf. Borcea 192, cf. fr. halte, it., sp. alto. Vezi definitia »

RADIOÚNDĂ s. f. undă electromagnetică de radiofrecvență; radiație radio. (după engl. radio-waves) Vezi definitia »