TURNICHÉT s.n. 1. Mosor vertical de metal care împiedică lanțul ancorei să se frece de punte. 2. Masă rotativă pe care se așază, manual sau automat, sticlele spre a fi umplute cu lichide, în industria alimentară. 3. Bare în cruce care se rotesc, permițând trecerea câte unei singure persoane. 4. Lansare. [< fr. tourniquet]. Vezi definitia »

REGLÉT s. n. piesă metalică în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau a spațiilor dintre formă și ramă. (< fr. réglet) Vezi definitia »

Cantaret care isi interpreteaza propriile creatii. Vezi definitia »

AFÉT s.n. Suport al unei arme de foc, care permite orientarea, ochirea și tragerea. [Pl. -turi, -te / < rus. lafeti, cf. germ. Laffette, fr. affût]. Vezi definitia »

PARATRĂSNET s.n. Dispozitiv de legătură cu pământul pentru protecția construcțiilor contra trăsnetului; paratoner. [< para- + trăsnet, după fr. paratonnerre]. Vezi definitia »